E plin sezon si trebuie sa predau!
Mai exact sa fac o ora de schi cu 2 fetite minunate, Sofia de aproximaitv 5 ani si Miruna de 8 ani. Sofia nu dorea sa schieze, din cauza ca facuse cursuri cu un alt coleg (care momentan era indisponibil), pe care nici cum nu dorea sa-l schimbe. Fac cunostinta cu ea, usor usor ne imprietenim si intr-un final o convig sa mergem cu telescaunul, pe deaspura padurii lui Elsa. Ce era mai greu a trecut! Ne-am imprietenit, i-am castigat increderea de a-l inlocui pe colegul meu :). Dam sa plecam si incepe Miruna sa planga! Ea vroia sa urce cu telescaunul impreuna cu tatal ei, ci doar cu mine…Na, acum convinge-o ca e ok cu tati (lucru ce cu siguranta il stia deja) si sus ne vedem si coboram impreuna! Nici un rezultat, nici cum nu vroia. Dupa lungi incercari si explicatii ca e TATI… reformulam cumva intrebarea “De ce nu urci cu tati?” in “De ce vrei sa urci cu Andreea? “si….. aflam si raspunsul ( formulariile astea pentru copii J ):
“Pentru ca Andreea trece pe deasupra padurii lui Elsa” …Magic!!!